Membra a Uniunii Scriitorilor din România

ORICE ANEXARE IN PLAN POLITIC A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVĂ

Scriitoarea nu a fost niciodată înscrisă în vreun partid politic. Nu are simpatii politice nici pentru actualele,  nici pentru fostele orientări politice din România.

 

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

 

Fisa din wikipedia.ro dinainte de vandaliazarea de către MyComp

 

 

In teza de doctorat (Logistica – încercare a unei noi fundamentări a metafizicii), pregătită de tipar la Muenchen încă din 1916, Nae Ionescu criticase caracterul strict formal al logisticii precum și faptul că ea instituie un univers gata făcut de care nu ne rămâne decât să luăm cunoștință. Am amintit aceasta pentru că înțelesul aparentului paradox pe care Nae Ionescu i-l servise studentului Eliade, anume că „logicii îi lipsește tocmai logica”, fusese construit pe ambivalența înțelesului logicii ca disciplină formală și ca „logos” menit a face legătura între gândire și existență (vezi, https://isabelavs2.wordpress.com/articole/3058-2/).

 

ALEXANDRU DRAGOMIR

AMINTIRI BACOVIA

ANTON DUMITRIU

CONSTANTIN NOICA

EMIL CIORAN

HORIA STAMATU

KANT

LUCIAN BLAGA

MAIORESCU

MIRCEA ELIADE

MIRCEA VULCĂNESCU

NAE IONESCU

PLATON

PĂRINTELE ARSENIE BOCA

VIDEO

VINTILA HORIA

 

 

ISABELA VASILIU-SCRABA- eseist, filosof, istoric al filosofiei, profesor, inginer chimist dipl.

Născută (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul pedagoci de băieți din Cernăuți; tatăl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasă cultură, a fost inginer chimist și poet). Căsătorită (din studenție) cu un strănepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de soră al lui Bacovia), Isabela Vasiliu-Scraba urmează, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul "Spiru Haret" din București (unde o are ca profesoară de engleză pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rădulescu  și autoare de manuale de liceu). Ultimul an învață la Liceul «I.L. Caragiale » unde susține bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din București. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberă din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) și la Universitatea din Nisa (1991).

Între 1979 și 1984 lucrează ca ingineră chimistă la I.A.M.N. (București). Între 1985 și 1992 învață în paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) și greaca veche (3 ani).

În 1989-1990 (sem.II) și 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din București, predă, ca profesor invitat, două cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predă germana la Liceul "L.Blaga" din București (1992-1993). Din 1991 participă  la colocvii naționale și internaționale, colaborând cu eseuri filosofice în volumele unor congrese și simpozioane internaționale. A publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite reviste de cultură precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de poetul Radu Ulmenau, în rev. „Discobolul” (Alba Iulia),  în rev.  “Oglinda Literara” (Focșani) scoasă de Gheorghe Andrei Neagu,  în rev.  “Vatra Veche” (Târgu Mureș),  în rev. “Conta” (Piatra Neamț),  „Constelații diamantine” (Craiova),  “Nord Literar” (Baia Mare), “Poesis” (Baia Mare) , “Viata Românească” (Bucuresti),  “Convorbiri literare” (Iași),  “Steaua” (Cluj-Napoca), “Familia” (Oradea), “Asachi” (Piatra Neamț ), “Archaeus” (Baia Mare), “Contemporanul-Ideea Europeană” (București), “Romania liberă” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges” (Pitești), “Origini/Romanian Roots” (SUA), “Observatorul” (Canada), “Clipa” (SUA), “Alternativa” (Canada) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din scrierile filozofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba, unele sunt intrate in circuitul international prin prezenta lor in marile biblioteci din SUA Italia, Germania etc si prin citarea lor in lucrari straine de specialitate. De exemplu, scrierile despre Noica ale Isabelei Vasiliu-Scraba au fost citate într-un doctorat susținut in Anglia în 2014. Este inclusa in International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001 si in WHO’S WHO IN ROMANIA 2002.

 

 

Websites:                  http://isabelavs.blogspot.ro/                                https://isabelavs2.wordpress.com/

 

Referințe științifice în care îi este citat numele:

-        STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI V – CENTENAR CONSTANTIN NOICA (1909–2009) - ACADEMIA ROMÂNĂ – INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE „CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU” (contine studii ale Dnei Isabela Vasiliu-Scraba)

-        Mircea Eliade – Bibliografie de Mircea Handoca, vol. 4 (1999-2007), Ed. Criterion Publishing, București  2007, p. 117, p. 144, p. 155, p. 156, p. 203, p. 205, p. 320;

-        Studii de istorie a filosofiei românești, vol. 5 (Noica), Ed. Academiei  Române, București 2009 și vol. 8 (M. Vulcănescu), Ed. Academiei  Române, București 2012;

-        Stan V. Cristea, Constantin Noica:  repere biobibliografice, RCR Editorial, București, 2011;

-        Florian Roatiș, Confluețe filosofico-literare, Casa Carții de Știință, Cluj-Napoca, 2008, p. 90;

-        Florian Roatiș, Pledoarie pentru filosofia românească, Ed. Aius, Craiova, 2006, p. 86 și p. 111 ;

-        Who’s who în România, 2002;

-        International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001;

-        Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefața de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, ISBN 978-973-8915787, p. 363-366.

-        Filozofi români: Nicolae C. Ionescu, Titu Maiorescu, Ştefan Lupaşcu, Emil Cioran, Isabela Vasiliu-Scraba, C. Schifirneţ, Al Surdu, Xenopol, Lucian Blaga, etc. , Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148;

-        Eseiști români: E. Munteanu, M. Gherasim, A. Cioroianu, I. Pachia-Tatomirescu, Nicolae Breban, Isabela Vasiliu-Scraba, I. Grigorescu, L. Butnaru, M. Radu-Paraschivescu, Alexandru Ciorănescu, George Călinescu, Cicerone Poghirc, etc. , Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148 ;

-        Autori români : M. Sebastian, Nicolae C. Ionescu, G. Naum, I.L. Caragiale, Octavian Goga, Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Herta Mueller, Nicolae Breban, Ghe. Zamfir, Emil Cioran,  Isabela Vasiliu-Scraba,etc. , Wiki Series, ISBN 9781233384242, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 141-143.

-        Mircea Florian, Filosofia românească – ediție  critică de Adrian Michiduță, Ed. Aius, Craiova, 2005, p. 286 (la Referințe critice) ;

 

Fișa din Wikipedia.ro a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba este permanent vandalizată de MyComp=Alexandru Tender (din mafia celor care au pus stăpânire pe acest dicționar online) care elimină din titlurile cărtilor Isabelei Vasiliu-Scraba și îndepărtează informațiile referitoare la studiile ei post-universitare (a se compara fișa din wikipedia.ro cu fișa din volumele FILOZOFI ROMÂNI, Memphis, SUA, 2011, p. 60-62; și din volumul ESEIȘTI ROMÂNI, Memphis, SUA, 2011, p. 145-148).

Fisa din wikipedia.ro dinainte de vandaliazarea de către MyComp

 

 

 

 

 

VOLUME DE ESEURI SI MONOGRAFII

Prezentari succinte

 

VOLUME PUBLICATE 

Receptarea volumelor aparute intre 2003 si 2005:

 

 

 

-     Postfaţă la volumul : Constatin Oprişan, Cărţile spiritului, Ed. Christiana, 2009, p. 81-91.

 

-      Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singuratatea gandului
(Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, 192 pagini, bibliogr, texte în franceza si germana, ISBN 973-8134-16-1)

 

-        «DESCHIDEREA CERURILOR»  intr-un mit platonic si in «Miorita» /  «THE OPENING OF THE SKIES» in a Platonic myth and in «Mioritza» ballad

Reintegrarea într-o natură devenită cosmos "sanctificat liturgic" capătă în hermeneutica propusă o surprinzătoare înfățișare. Pentru că ea îngemănează posibile surse comune spiritualității populare românești și spiritualității din care a descins platonismul. Subiect destinat  cititorilor culți din indiferent ce țară, el va fi cu atât mai incitant pentru cei care s-au preocupat de înțelesurile "Mioriței". Dar  și pentru cei care au încercat să înțeleagă unul dintre miturile esențiale ale platonismului (Editura Star Tipp, Slobozia, 94p.: bibliogr, text în engl. trad. de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-25-0).

 

-        CONTEXTUALIZĂRI - Elemente pentru o topologie a prezentului

Trecând în revistă tulburătoare probleme ale culturii românești contemporane, ilustrate sugestiv prin figuri de scriitori  precum  Alexandru Paleologu, Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, Sorin Alexandrescu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Ion Papuc, Anton Dumitriu, Horia Stamatu, Constantin Amăriuței, Andrei Scrima, Mircea Vulcănescu, Dan Botta, Stelian Mate-escu, Mircea  Eliade și Nichita Stănescu, autoarea conceptualizează o "topologie a prezentului". Deși interesată de tradiție, ea își asumă viziunea post-modernă care nu este străină de ispita dislocării valorilor centrale. Pe alocuri ironică, pe alocuri învăluită în aura acelui spirit filosofic apt de a condensa maximum de sensuri în minimum de cuvinte, cartea apărută în 2003 conturează cu dexteritate tabloul trăsăturilor distinctive ale culturii noastre post-moderne, prin punerea lor în relație, altfel spus, prin "contextualizări". Noua scriere a d-nei Isabela Vasiliu-Scraba reprezintă un apel strălucit la discernământul cititorului, invitat să traseze singur coordonatele lumii culturale căreia - cu voie sau fără de voie -, îi aparține. Ceea ce are darul de a  contribui la crearea unei sensibile atmosfere de conlucrare. De aici rezultă marea noutate a acestei cărți: implicarea cititorului într-o varietate de contextualizări. (Editura Star Tipp, Slobozia, 192p. bibliogr., index, ISBN 973-8134-24-2).

 

-         ÎN LABIRINTUL RĂSFRÎNGERILOR:  Nae Ionescu prin discipolii sai: Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu si Vasile Bancila

"Va veni o zi -scria Mircea Eliade - cînd patimile vor amuți și greșelile se vor ierta; va veni o zi cînd judecata istoriei se va mărturisi de la sine, firesc, aproape pe nesimțite. Noi, elevii și colaboratorii lui Nae Ionescu (...) așteptăm fără teamă ziua aceea, chiar dacă ea va veni tîrziu de tot, cînd nu vom mai fi pe aici ca s-o cunoaștem. Pînă atunci, însă, vom continua să mărturisim pentru Profesorul Nae Ionescu. Să spunem, adică, ce-am învățat de la el și cum ne-a învățat". Pentru Labirintul răsfrîn-gerilor, destinat unui public interesat de semnificațiile mai adînci ale unui moment cultural fără egal în istoria României, rîndurile lui Mircea Eliade scrise în 1951 reprezintă firul Ariadnei. Desigur, fir iluzoriu pentru  cei care nu s-au putut încă elibera de tirania prejudecăților legate de personalitatea filosofului Nae Ionescu. Cuvânt înainte de Ion Papuc. Ediție bilingvă română-engleză; traducere de Ileana Barbu. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.:bibliogr., ISBN 973-8134-05-6).

 

-         Metafizica lui Nae Ionescu, în unica si în dubla ei înfătisare

România  celor două  decenii de după realizarea unității ei naționale. Iată locul privilegiat al filosofiei românești. Cui pricepe fascinanta experiență a libertății de gîndire ce a născut atîtea capodopere într-un timp atît de implacabil limitat nu-i poate scăpa unicitatea și autenticitatea școlii filosofice naeionesciene. Și desigur nici punctul ei de maximă iradiere, metafizica lui Nae Ionescu. În limbajul unei contemplativități discrete, avînd drept permanent fundal trăirea religioasă  creștină, gîndirea filosofică a Profesorului de metafizică și de logică de la Universitatea bucureșteană prinde conturul ei propriu în discutarea problematicii "căderii în cosmos". Spirit  polemic, Isabela Vasiliu-Scraba oferă o înfățișare incitantă nebănuitelor fațete ale acestei gîndiri, ca și poticnelilor  în  marginea  ei. (Editura Star Tipp, Slobozia, 264p.: bibliogr., text în engl. trad. de Ileana Barbu, ISBN 973-8134-06-4).

 

-        MISTICA PLATONICA a participarii la divina lume a Ideilor

Obișnuiți să uităm cele mai evidente lucruri (de pildă că Platon nu a scris în românește), uităm ades și înțeleapta constatare conform căreia "cel mai bun comentariu platonic este o bună traducere". Cuprinzînd o nouă traducere a primei părți din dialogul Parmenide (126 a -135 c), Mistica platonică este  un riguros comentariu al celui mai dificil dialog platonic, unde filosoful este preocupat de participarea omului la Ideea Supremă, la Binele Absolut. Cu mărturia dialogului "Parmenide", și a altor dialoguri târzii, ea reconstruiește faimoasa (și totuși atît de puțin înțeleasa) doctrină a Ideilor. Apariție de excepțională originalitate, Mistica platonică presupune lecturi filosofice substanțiale. Dar prin forma ei clară și (aparent) accesibilă, această carte are darul de a îmbogăți spiritual pe orice cititor. Cuvânt înainte de Pan Izverna. Secțiunea în limba engleză este tradusă de Alexandra Coliban și de Viola Duțescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 360 p., bibliogr., ISBN 973-99239-2-5).

 Mistica platonică a participării la divina lume a ideilor

-        Configuratii noetice la Platon si la Eminescu

“Orice a gândit un om singur, fără s-o fi citit sau auzit de la alții, cuprinde o sămânță de adevăr”. Sînt cuvintele lui Mihai Eminescu, puse drept motto al cărții. Așadar cumva dătătoare de seamă pentru conținutul volumului ce tratează despre “atemporalitatea noumenală a iubirii la Eminescu” sau despre starea de grație din “ceasul căutării obârșiilor în Luceafărul...” .  În secțiunea dedicată lui Platon cititorul este purtat într-o pasionantă călătorie spre a afla ceva despre “configurațiile noetice în filosofia lui Platon”, precum și despre “perpetuarea intuițiilor platonice în creștinism”, prin dificila problemă a participării. Eseurile sînt însoțite de note și de o amplă bibliografie cu lucrări în limba română și în limbile de circulație internațională (franceza, germana, engleza, italiana, spaniola). Spre sfîrșitul volumului se află inserate două eseuri ancorate în problematica vremurilor noastre. Primul  este pe tema “interferenței culturilor în literatura contemporană europeană”, lucrare prezentată de autoare la Universitatea din Namur (Belgia) în cadrul unui Colocviu internațional de literatură. Al doilea tratează într-un mod original (și nedisimulat ironic) despre premizele limbajului “post-modern”. Cartea cuprinde texte traduse în limbile engleză și franceză.  (Ed. Star Tipp, Slobozia, 192 p., bibliogr.,  ISBN 973-98981-0-6).

 

-        Atena lui Kefalos

"Rolul pozitiv al criticii literare este acela de a ridica în conștiință, adică pe un plan de luciditate, valorile de penumbră ale unei opere" consemna Lucian Blaga în revista Saeculum din martie-aprilie 1943. Este tocmai ceea ce intreprinde în acest volum de eseuri Isabela Vasiliu-Scraba, când dezvăluie din penumbra unui prolog platonic o anume "Atenă" spre care, bine călăuzit, se îndreaptă Kefalos, personaj al dialogului PARMENIDE. Sau când relevă surpările timpului, ale spațiului și ale materiei într-o poezie a lui Radu Stanca, ori când tratează despre "zilele cu sfinți și nopțile noastre", spre a decela  toposul amintirilor din copilăria lui Ion Creangă. Incitantele abordări ale relației Eros-Thanatos într-un roman al lui Liviu Rebreanu, sau a altor teme din care o mai desprindem pe cea a globalizării ("Cu Mircea Eliade în Europa") indică, toate la un loc, un spirit cultivat. Dar și un spirit prin excelență liber, ispitit uneori de posibilitatea de multiplicare a planurilor estetico-literare pe care o oferă masca, ironia fină cu vălurile ei destul de transparente.

Volumul conține texte în limba engleză traduse de Viola Duțescu. (Ed. Star Tipp, Slobozia, 216 p., bibliogr., ISBN 973-98247-6-5).

 

- Filosofie acroamatică la Platon (Ed. Star Tipp,1997, ISBN 973-98247-1-4);

- Despre existentă, fiintă si esentă (Ed. Mirisa, 1996, ISBN 973-97355-0-9);

- O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile si Ideile platonice (Ed. Fundatiei “Ionel Perlea”, 1995);

- Inefabila metafizică (S.C. Tipografia, Slobozia S.A., 1993);

- Filosofia lui Noica, între fantasmă si luciditate (Ed. Ecodava, Slobozia, 1992);

 

 

 

REFERINTE  CRITICE

 

"Este un element dinamic, cu o pregătire adecvată în domeniul pe care-l ilustrează, domeniu de frontieră, cum se spune, si pe deasupra un condei prob si plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de idei de o certă originalitate". Cornel Regman.

 

 « Scrierile sale, revelatoare sub raportul noutatii (…) dovedesc talentul eseistic si capacitatea speculativa a filosofului-scriitor care este d-na Isabela Vasiliu-Scraba. Cine a citit aceste eseuri a remarcat, desigur, valoarea lor ideatica precum a inteles si ca astfel de produse n-ar fi avut nici o sansa de aparitie inainte de 1990 ». Pan Izverna

 

 "Este o eseistă de prim rang, cu remarcabile virtuti literare. În materie de comunicare urmînd, cred, modelul Noica, volumele sale respiră o căldură cuceritoare făcînd accesibile desbateri care altminteri nu incită pe nespecialisti. Nu e putin lucru să regîndesti, să reconstruiesti si, mai ales, să pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de subtile destinate aprofundării unui homo humanus". Constantin Ciopraga, Membru de Onoare al Academiei Române.

 

"Autoarea unor cărti ca "Filosofia lui Noica, între fantasmă si luciditate", "Inefabila metafizică", "Atena lui Kefalos", "Filosofie acroamatică la Platon" sau "Configuratii noetice la Platon si la Eminescu", între altele, mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretă, pe alei nebănuite, "rătăceste" printre gînditori români si străini cu degajare si dezinvoltură, adesea cu gratie. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul său preferat -Platon- îsi află unul din cei mai profunzi si mai subtili interpreti în cultura noastră". Prof. univ. dr. Alexandru Husar.

 

"Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a străbate cele mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încă si mai rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantă gratie feminină care îsi anexează vaste si aride teritorii ale eruditiei în domeniu, ci pătrunde temele filosofice în cauză cu o capacitate de aprofundare de-a dreptul bărbătească. Sincer vorbind, cine ar putea să nu o invidieze?". Ion Papuc.

 

“Cele trei carti publicate pana acum indica un spirit inclinat si familiarizat cu speculatia filosofica” –scria in 1995 acad. Stefan Augustin Doinas, Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor.

 

“In al treilea volum, O PSEUDO-DESCOPERIRE A UNUI PSEUDO-PLAGIAT, avem de-a face cu o polemica vie, ascutita si nu lipsita de o unda de umor”.  Alexandru Paleologu

 

Impresii dE lectura

 

« Sunteti o prezenta providentiala in peisajul filosofiei si culturii romane de azi.

Sa va dea Dumnezeu sanatate.”. Theodor Damian (teolog profesor universitar, scriitor si fondator al revistei „Lumină lină/ Gracious Light”, New York)

 

« Mult stimată Doamnă Isabela,

          Am citit într-un suflet (în seri de neuitat) cele două noi cărti ale dumitale [despre Nae Ionescu], scrise cu atîta avînt, nerv si pasiune, virtuti parcă mai rare în cultura noastră, dar cu atît mai demne de invidiat. Nu mai vorbesc de harul (fără concurentă) al gînditoarei - pe alei rare - printre gînditori. Cîtă pricepere, cît suflet, cîtă iubire si mînie în scutul si spada mînuite de o printesă a spiritului românesc. Vii multumiri, recunostintă, calde urări de noi turniruri onorate cu aceeasi fortă, cald omagiu » Alexandru Husar

 

 « Stimată Doamnă Vasiliu-Scraba,

          Mi-ati prilejuit o tulburătoare plimbare în grădina "răsfrîngerilor".

          Să vă felicit pentru Cartea Dumneavoastră ar fi, din parte-mi, un gest naiv: nu-l felicităm pe Platon pentru dialogurile la care Socrate învată Atena! La asemenea întîlniri ascultăm ideile care dansează în jurul nostru...

          Sunt fermecat de frumusetea (si economia) expunerilor, de bogătia cu care ne perindati personalitătile, de lumina pe care ati reusit ca fiecare s-o aducă la banchet. Îmi place bunăvointa si eleganta de gazdă cuceritoare pe care o acordati acestor prieteni - venit fiecare cu chipul său inconfundabil. Vă multumesc pentru bucuria plină de nostalgie pe care mi-ati dăruit-o la această întîlnire cu oameni dintre care -trei - mi-au fost frati -mai mari - de spirit si suflet.

          Multumesc si pentru a fi pus gîndul meu la (capitolul intitulat) "De unde vine farmecul acestui gînditor". Într-adevăr, si gînditorul, si omul, erau fermecători!

Cu adînc respect, al Dumneavoastră, » Stefan J. Fay

 

« …fantasticele  CONTEXTUALIZĂRI și atât de strania - DESCHIDRE A CERURILOR [într-un mit platonic si în Miorița] au fost, si sunt pentru mine..., o invitație la gândirea liberă si independentă, la curaj, la îndrăzneală, la adevăr, la franchețe, la... punctul pe i. Două cărți exemplare în mișcarea filosofică a unui timp dornic de ea... Am subliniat șire întregi, paragrafe, am reținut idei asupra cărora noi mai avem de lucru si ma bucur să știu că putem fi de acord sau ne aflăm pe căi adesea apropiate. Mulțumesc, adânc recunoscător, si din acest motiv, ... pentru însăși prezența dumitale atât de vie si pregnantă in gândirea contemporană". Al. Husar

 

 

Some articles translated in English, French and German

 

* Isabela Vasiliu-Scraba: Hyperion’s cosmogonic visions as remembrance (as Platonic «anámnesis»)

 

* Isabela Vasiliu-Scraba: ON THE NOUMENAL ATEMPORALITY OF LOVE

 

* Isabela Vasiliu-Scraba: L’ESSENCE NOUMENALE DE L’AMOUR

 

* Isabela Vasiliu-Scraba: PHILOSOPHY, ARCHITECTURE, and OCCULTISM at “2 VII” (the Two Iulias Hasdeu Mystic Castle)

 

Isabela Vasiliu-Scraba: THE «OPENING  OF  THE SKIES»  IN A PLATONIC MYTH  AND  IN  THE «MIORITZA» BALLAD

 

Isabela Vasiliu-Scraba: HYPERION’S COSMOGONIC VISIONS AS REMEMBRANCE (as Platonic «anámnesis»)

 

Isabela Vasiliu-Scraba: Emil Cioran comme prophète de la vraie sainteté (à propos de Mircea Vulcanescu)

 

Isabela Vasiliu-Scraba: EVERY GREAT INTELLIGENCE SWINGS BETWEEN RELIGION AND PHILOSOPHY (Nae Ionescu and Petre Tutea)

 

Isabela Vasiliu-Scraba: Ideas - A Variable Background in Cioran's Writings (Nae Ionescu and Emil Cioran)

 

Isabela Vasiliu-Scraba: AN ADVENTURE BEYOND WHICH EVERYTHING IS POSSIBLE, EXCEPT REPETITION (Nae Ionescu and Constantin Noica)

 

Isabela Vasiliu-Scraba: NAE IONESCU AND MIRCEA ELIADE

 

Isabela Vasiliu-Scraba: Wherein Lies the Charisma of This Thinker? (Nae Ionescu and Mircea Vulcănescu)

 

Isabela Vasiliu-Scraba: THERE IS NO PERFECTION IN THIS TRANSITORY WORLD (Nae Ionescu and Vasile Băncilă)

 

*Isabela Vasiliu-Scraba: CULTURAL INTERFERENCE IN PRESENT-DAY EUROPEAN LITERATURE

 

Isabela Vasiliu-Scraba: LES INTERFERENCES DES CULTURES DANS LA LITTERATURE EUROPEENNE CONTEMPORAINE

 

Isabela Vasiliu-Scraba: SOMETHING ABOUT PARTAKING THROUGH THE "RELATION OF DEPENDENCE" BUT ALSO ABOUT TRANSLATIONS FROM PLATO

 

Isabela Vasiliu-Scraba: IMMANUEL KANT -  LA CONNAISSANCE  SANS OBJET

 

Isabela Vasiliu-Scraba: Immanuel Kant -Die Kenntnis ohne Gegenstand

 

Isabela Vasiliu-Scraba: Immanuel Kant - How is knowledge deprived of its objets?

 

 

MISCELLANEA (alți autori)

 

Şerban Andronescu - A fost Ioan Petru Culianu „Discipolul lui Mircea Eliade“?

 

Dan Botta – Contribuția geniului creator și propagator de cultură al românilor la dezvolatarea culturii maghiare și a statului modern maghiar

 

Ulises Gonzales - Macondo sagrado y profano. Presencia del pensamiento antropológico de Mircea Eliade en el mundo de Cien años de soledad.

 

I.                 *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea întâi: „Eram un grup foarte influențat de Mircea Vulcănescu”

II.             *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a doua: „Am făcut filozofie fără să știe tatăl meu”.

III.           *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a treia: „Din ian. 1945 și până la pensionare am fost pierdut pentru filosofie, pentru propriile mele interese”.

IV.          *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a patra : „Heidegger nu era șarmant ca Nae Ionescu”.

V.              *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a cincea : Alexandru Dragomir despre oameni mari care nu sînt notorii de pomană.

VI.            *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șasea: „Eu mă simt acasă doar în filozofie”.

VII.          *INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șaptea : „Noica nu avut influeță față de Liiceanu și Pleșu”.

 

Vintila Horia, Peste inca 100 de ani: tot EMINESCU!

in 'Stindardul romanilor', aprilie 1989; vezi si inregistrarea de la Targul de carte 'Gaudeamus' (Bucuresti, nov. 2010) Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Vintila Horia, partea I-a (necesita amplificare)

 

Vintila Horia, Fragmente pt un timp cum nu se poate mai rau

in 'Revista Scriitorilor Romani, Muenchen, nr.15/1978; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, Despre VINTILA HORIA la Sesiunea de Comunicari a Univ. din Alba Iulia, mai 2012

 

Vintila Horia, Spania si Romania

in 'Revista Scriitorilor Romani', Muenchen, nr.19/1982;  vezi si Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Vintila Horia, partea II-a youtube,Targ  de carte 'Gaudeamus'. nov. 2010

 

Vintila Horia, Contra naturam

Prefata la vol.: POEZII DIN INCHISORI, Canada, 1982, editie Zahu Pana; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, despre Vintila Horia, la Univ. '1 dec 1918' Alba Iulia, mai 2012

 

Mircea Popescu, O mare prezență românească în exil: Mircea Eliade

 

fisa din wikipedia înainte de vandalizare

 

Copyright ©2025 Isabela Vasiliu-Scraba

Site disclaimer: All trademarks are the property of their respective owners. All the data presented on this page is for suggestion and information purposes only. Whilst every attempt is made to ensure that information is accurate and up-to-date, some information is subject to change. Isabela Vasiliu-Scraba  reserves the right to alter the content of website at any time.

Copyright: All right, including copyright, in the content of this web site are reserved by Isabela Vasiliu-Scraba. In accessing these web pages, you agree that any downloading of content is for personal, non-commercial reference only.

The entire contents of this website are based upon the research and opinions of the publisher. The information of this website is intended as sharing of knowledge and information from the research of the writer, Isabela Vasiliu-Scraba. 

 

Data ultimei actualizari: 18 mai 2025

 

 << La Inceput